• Datele științifice sunt clare: ne confruntăm cu o situație de urgență globală fără precedent.

  • "Schimbările climatice au loc chiar acum. (...) Progresează chiar mai repede decât au prevăzut oamenii de ştiinţă din întreaga lume" şi "devansează eforturile noastre de a lupta împotriva lor" - Secretarul general ONU, Antonio Guterres

     

    În jurul anului 2030, adică în maximum zece ani, ne vom afla într-un moment în care schimbările climatice vor fi deja dincolo de controlul uman.

    Schimbările climatice reprezintă un proces complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, creşterea frecvenţei şi intensităţii unor fenomene meteo extreme etc.). Acestea sunt cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră, generate de activitatea umană. Efectele lor au determinat dezechilibre în atmosferă şi au favorizat declanşarea efectului de seră.


    Scenariile sunt alarmante, mai ales că aceste proiecții sunt susținute de date științifice, asumate de toate națiunile prin intermediul Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC).


    Schimbări permanente și fără precedent, în toate aspectele societății, vor defini lumea noastră și a copiilor noștri.


    Având în vedere că:

    • temperatura medie anuală în România va crește cu până la 5 grade până la finalul secolului;

    • orașele devin insule de căldură urbană, cel mai afectat fiind Bucureștiul;

    • impactul produs de schimbările climatice influențează în mod negativ bunăstarea românilor și PIB-ul;

    • Aproximativ 7 milioane de hectare, adică 40% din suprafața agricolă a României se află în zone cu risc de deșertificare;

    • starea de urgență a contribuit, istoric, la restructurarea mult mai rapidă și eficientă a economiei pentru a face față la amenințările extreme apărute;

    și că

    • România este codașă în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru prevenirea și adaptarea la schimbările climatice.

    Alătură-te și tu apelului nostru pentru declararea urgenței climatice.


    Declararea urgenței climatice presupune asumarea de măsuri (la scară și viteză maxime), care să asigure cu prioritate protejarea vieții pe pământ și stabilizarea climei. Nu e timp de pierdut! Nu-i lăsa copilului tău o lume fără viitor!
     

  • Cere și tu declararea urgenței climatice

    Semnează petiția!

  • Planeta noastră a luat foc

    Iunie 2019 a fost cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată pe Pământ, a anunțat agenția Uniunii Europene - Copernicus Climate Change Service.

    În lume

    În 2018, nivelurile de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă au înregistrat valori istorice.

     

    Observatorul Mauna Loa din Hawaii, care măsoară emisiile de CO2 din atmosferă din 1958, a detectat un nivel de 415,26 părţi pe milion (ppm) de dioxid de carbon.

     

    Ultima dată când în atmosfera Pământului a existat atât de mult CO2 s-a întâmplat în urmă cu mai bine de trei milioane de ani, când nivelurile mărilor erau cu câţiva metri mai ridicate şi părţi din Antarctica erau acoperite de păduri.

     

    În România

    Până în anul 2050, temperatura medie anuală a aerului va creşte în România cu o valoare cuprinsă între 2,5 şi 3,5 grade Celsius, ceea ce înseamnă foarte mult, având în vedere că doar între 1981 şi 2015 creşterea a fost de 0,5 grade Celsius, potrivit Elenei Mateescu, Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

     

    Totodată, vor fi veri mai secetoase, cu scăderi de precipitaţii în medie cu 10-20% şi implicit accentuarea deficitului de apă din sol în perioade cu cerinţe maxime de apă, respectiv lunile iunie – august.

  • Scenarii climatice

    Dacă te-ai născut, să zicem, în Râmnicu Vâlcea, în 1982, familia ta s-a adăpostit de căldura mare (peste 32°C), timp de două zile în acel an. Azi, tot în Râmnicu Vâlcea, sunt 9 zile pe an cu temperaturi caniculare. În momentul în care ai împlini 80 de ani, modelarea făcută de experți arată că ar putea fi 21 de zile cu temperaturi inclusiv de 40 de grade Celsius.

  • Ecosistemele care ne susțin viața dispar

    Dacă schimbările climatice continuă în acelaşi ritm, una din șase specii

    va fi ameninţată cu dispariţia.

    În lume

    Istoria vieții pe Pământ trece prin a șasea extincție în masă. Din punct de vedere istoric, extincțiile în masă au fost cauzate de evenimente catastrofale, cum ar fi coliziunile cu asteroizii. De data aceasta, activitatea omului reprezintă cauza.

     

    În următorii 50 de ani, oamenii vor provoca dispariţia unui număr atât de mare de specii de mamifere, încât refacerea biodiversităţii Pământului ar necesita 3 milioane de ani.

     

    Populațiile de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni au scăzut cu 60% între 1970 și 2014, potrivit raportului Planeta Vie.

     

     

     

    În România

    Teritoriul României va fi afectat de deşertificare. Aproximativ 38% din suprafață se va afla într-un proces de aridizare accentuată, înglobând toate câmpiile, 85% din zona de deal şi podiş şi 20% din zonele montane joase.

     

    Animalele sălbatice vor avea un habitat din ce în ce mai restrâns și mai vulnerabil. Va crește riscul de incendii forestiere în zona munţilor Carpaţi. Vor dispărea treptat zonele subalpine și alpine, prin creșterea cu 600 m a limitei superioare a molizilor.

     

    Speciile din Dobrogea sunt grav amenințate, întreaga zonă este vizată de deşertificare, care se observă deja în această parte a Europei.

  • Securitatea noastră alimentară este în pericol

    Datele Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare.

    În lume

    Numărul dezastrelor extreme legate de schimbările climatice, inclusiv căldura extremă, seceta, inundațiile și furtunile, s-a dublat de la începutul anilor 1990. Acestea influențează productivitatea agricolă contribuind la scăderi ale disponibilității hranei, cu grave efecte asupra prețurilor și scăderi uneori dramatice ale veniturilor pentru țărani.

     

    Din ce în ce mai mulți oameni de pe planetă sunt afectați de insecuritate alimentară acută:

     

    2015: 80 de milioane de oameni

    2016: 108 milioane de oameni

    2017: 124 de milioane de oameni

    În România

    Anii agricoli 2007 și 2012 au fost considerați cei mai secetoși din agricultura românească din ultimul deceniu, conducând la scăderea considerabilă a producțiilor.

     

    În 2012, producția s-a diminuat cu 21.2%, seceta fiind unul dintre factorii majori care au dus la scăderea PIB-ului. Cele mai afectate culturi au fost cele de porumb, grâu, orz şi orzoaică, cartofi, floarea soarelui şi rapiţă. Spre ex., producţia în cazul rapiţei a scăzut cu până la 80,2%.

  • Deșertificarea României

    Regiunile cele mai afectate de deșertificare în România sunt Dobrogea, sudul Moldovei şi sudul Câmpiei Române. Numai în Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zonă cunoscută drept „Sahara Olteniei” - un triunghi, pe hartă, între Craiova, Calafat și Corabia. Iar specialiştii notează că dunele înaintează în fiecare an cu o mie de hectare. Localnicii spun că acum pământul este complet neroditor pe o fâşie lată de aproape 30 de kilometri, care s-a întins pe terenuri unde erau livezi, vii şi culturi de cereale.

  • Suntem vulnerabili în fața secetei

    România trebuie să se pregătească pentru secetă, dar şi inundaţii în serie, din cauza multiplelor schimbări climatice.

    În lume

    Un raport ONU din 2018 arată că cel puțin 3,6 miliarde de oameni locuiesc în zone în care resursele de apă sunt insuficiente cel puțin o lună pe an. Acest număr ar putea crește până la 4,8-5,7 miliarde până în 2050.

     

    Temperaturile ridicate vor topi cel puțin o treime din ghețarii din Himalaya până la sfârșitul secolului, chiar dacă temperatura globală nu va crește cu mai mult de 1,5°C. Topirea ghețarilor în Anzi și Himalaya amenință aprovizionarea cu apă a sute de milioane de oameni care locuiesc în aval.

    Harta zonelor afectate de secetă din Romania

    În România

    Un studiu realizat în anul 2014 arată că Europa Central-Sudică, care include și România, va fi a doua cea mai afectată regiune din Uniunea Europeană, ca urmare a scăderii precipitațiilor cu circa 24,4% în timpul verii.

     

    În același timp, perioadele cu precipitații abundente căzute pe secvențe scurte de timp (de ex., primăvara și vara 2006, vara anilor 2008 și 2010, primăvara și toamna 2013, primăvara și vara 2014) au înregistrat o frecvență crescută în ultimii ani.

  • Nivelul Mării Negre va crește continuu

    În lume

    O încălzire cu 2°C amenință să inunde suprafețe locuite în prezent de 130 milioane de oameni. O creștere cu 4°C a temperaturii ar putea duce la creșterea nivelului mării în zone locuite de 470 milioane de oameni.

     

    Calota din Antarctica și Groenlanda și-a început topirea din 2002. Din 2009 acest ritm de topire s-a accelerat. Antarctica pierde anual de șase ori mai multă gheață decât acum 40 de ani.

    În România

    În regiunea noastră, nivelul Mării Negre va crește cu circa 1,7 milimetri pe an, ajungând la circa 0,8 metri în 50 ani sau la 1,7 metri în următoarea sută de ani.

     

    Părți din Delta Dunării vor fi inundate și stațiuni precum Mamaia vor fi în pericol, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“.

  • Cerem declararea imediată a urgenței climatice!

    Către:

    Domnul Klaus Iohannis, Președintele României, în calitatea sa de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării
    Doamna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României


    Vă solicităm:
    • să declarați starea de urgență climatică;
    • să realizați un program cu măsuri prioritare pentru a limita și a pregăti adaptarea României la fenomenul schimbărilor climatice;
    • să solicitați înființarea unui Centru Național pentru Schimbări Climatice pentru studiul și coordonarea acțiunilor necesare;
    • să mobilizați resursele financiare și să întreprindeți acțiuni la scară și viteză maxime pentru tranziția la o economie cu emisii zero, cât mai curând posibil;

  • Tranziția către o economie fără emisii​

    Politici urgente

  • Tranziția către orașe cu emisii zero

    Politici urgente

  • Adaptarea la schimbări climatice

    Politici urgente

  • Îți pasă? Dă mai departe!

All Posts
×